De ce diferă Bibliile? De ce unele Biblii au mai multe cărţi şi altele au mai puţine? De unde vine această diferenţă?
Atât Biserica Ortodoxă, cât şi Biserica Catolică au inclus între pereţii Bibliei şi diferite cărţi apocrife, sau necanonice numite şi „anaghinoscomena”, adică “bune de citit”.
Diferenţa apare doar la cărţile Vechiului Testament. La Noul Testament toate Bibliile au câte 27 de cărţi – toate considerate canonice.
Protestanţii nu au lăsat să fie incluse în Biblie decât cărţile canonice, adică cele sigur insuflate de Dumnezeu. Canonul unanim acceptat şi care este recunoscut de toate bisericile, cu privire la Vechiul Testament, însumează 39 de cărţi. Restul cărţilor sunt adăugate din diverse motive.
Iată cărţile canonice ale Vechiului Testament:
- Facerea (Geneza)
- Ieşirea (Exodul)
- Leviticul
- Numerii
- Deuteronomul
- Cartea lui Iosua Navi
- Cartea Judecătorilor
- Cartea Rut
- Cartea întâi a Regilor (1 Samuel)
- Cartea a doua a Regilor (2 Samuel)
- Cartea a treia a Regilor (1 Împăraţi)
- Cartea a patra a Regilor (2 Împaraţi)
- Cartea întâi Paralipomena (Cartea întâi a Cronicilor)
- Cartea a doua Paralipomena (Cartea a doua a Cronicilor)
- Cartea întâi a lui Ezdra
- Cartea lui Neemia (Cartea a doua a lui Ezdra)
- Estera
- Cartea lui Iov
- Psalmii
- Pildele lui Solomon
- Ecclesiastul
- Cântarea Cântărilor
- Isaia
- Ieremia
- Plângerile lui Ieremia
- Iezechiel
- Daniel
- Osea
- Ioil (Ioel)
- Amos
- Avdie (Obadia)
- Iona
- Miheia (Mica)
- Naum
- Avacum (Habacuc)
- Sofonie (Ţefania)
- Agheu (Hagai)
- Zaharia
- Maleahi
Iată cum se numesc unele cărţi apocrife prezente în Bibliile romano-catolică, ortodoxe, grecești și slavone:
- Tobit
- Iudita
- Înțelepciunea lui Solomon
- Ecleziastic
- Baruh
- Epistola lui Ieremia
- Rugăciunea lui Azaria și cântarea celor trei evrei
- Susana
- Bel și dragonul
- 1 Macabei
- 2 Macabei
- 3 Macabei
- 4 Macabei
- 1 Ezdra
- 2 Ezdra
- Rugăciunea lui Manase
- Psalmul 151
Aceste cărţi au fost adăugate de catre Biserica Catolică dupa cinci secole de la încheierea canonicităţii Vechiului Testament. Faptul că au fost adăugate ulterior, chiar dupa încheierea Scripturilor Grecesti Creştine, arată că, de fapt, a fost doar un interes al Bisericii Catolice.
În prezent, şi Biserica Ortodoxă Română a adoptat aceeaşi atitudine. În Biblia din 1915 nu există aceste cărti apocrife.
De ce nu pot fi considerate canonice aceste cărţi?
- Unele sunt poveşti sau legende (închipuiri).
- Nu sunt citate absolut DELOC de Domnul Isus Hristos
- Nu sunt NICIODATĂ citate de ucenici sau de apostoli.
- Unele conţin informaţii doar de tip istoric fără nici o aplicaţie spirituală.
- Unele oferă informaţii transmise prin viu grai, dar nesemnate de un autor inspirat.
- Unele cărţi conţin chiar şi învăţături ce contravin învăţăturii întregii Scripturi.
Iată cîteva dovezi clare ale contradicţiei între ceea ce spune Dumnezeu în cărţile inspirate (canonice) şi ceea ce scrie în cărţile apocrife (exemplele sunt citate din versiunea – Biblia ortodoxă):
Tobit 12:8-9 (carte apocrifă): „Mai mult preţuieşte rugăciunea cu post şi cu milostenie şi cu dreptate, decât bogăţie cu nedreptate; mai bine să faci milostenie, decât să aduni aur, Căci milostenia izbăveşte de la moarte şi curăţă orice păcat. Cei ce fac milostenie şi dreptate vor trăi mult.”
Milostenia nu ne curăţă de păcate. Există o singură posibilitate să fim curăţiţi de păcate şi aceasta doar prin credinţă în jertfa Domnului Isus Hristos. Dacă era posibilă curăţirea păcatelor noastre prin milostenie, nu mai era nevoie de întruparea şi jertfa Domnului Isus. Când ne prezintă motivele întrupării Mântuitorului, Scriptura scrie:
Evrei 2:14-17 (carte canonică) „Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, Şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa. Căci, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat. Pentru aceea, dator era întru toate să Se asemene fraţilor, ca să fie milostiv şi credincios arhiereu în cele către Dumnezeu, pentru curăţirea păcatelor poporului.”
Un alt exemplu:
Înţelepciunea lui Isus Sirah, III, 20-23 (carte necanonică) „Cele mai grele de tine nu le cerca şi cele mai tari decît tine nu le cerceta. Cele ce ţi s-au poruncit ţie, acestea cugetă, pentru că nu-ţi sunt de treaba ţie cele ascunse. Întru prisoseală lucrurilor tale nu iscodi, pentru că mai mult decât înţelegerea omului s-au arătat ţie. Căci pre mulţi au înşelat gîndul lor, şi în socoteală rea au lunecat cugetele lor ”
Dumnezeu nu vrea să fim creduli. El vrea ca să ne informăm, să verificăm, să căutăm şi să aflăm care este adevărul. Şi domnul Hristos, dar şi apostolii ne încurajează să cercetăm cu sete pentru a ne convinge care este adevărul. Iată versete concludente cu privire la avest aspect:
Efeseni 5:10 (carte canonică) „Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului,”
1 Tesaloniceni 5:21 (carte canonică) „Ci cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun.”
1 Ioan 4:1 (carte canonică) „Prea iubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh; ci să cercetaţi duhurile, dacă Sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi prooroci mincinoşi.”
