A zecea poruncă

 La ce se referă Dumnezeu în cea de a zecea poruncă?

1. Ce spune cea de a zecea poruncă din decalog?

Exodul 20:17 – Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.

2. Porunca a şasea are ceva specific. Ce o face diferită de celelalte porunci?

Pofta unei persoane nu se vede şi poate să fie necunoscută dacă nu este exprimată sau manifestată.

Iacov 1:14-15 – Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit.  Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.

Iacov 4:1 – De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre?

3. Ce înseamnă să nu pofteşti? La ce se referă Dumnezeu când vorbeşte despre poftă?

Geneza 3:6 – Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit, şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat, deci, din rodul lui şi a mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi bărbatul a mâncat şi el.

Numeri 11:4 – Adunăturii de oameni, care se aflau în mijlocul lui Israel, i-a venit poftă, ba chiar şi copiii lui Israel au început să plângă, şi să zică: „Cine ne va da carne să mâncăm?

Iosua 7:21 – Am văzut în pradă o manta frumoasă de Şinear, două sute de sicli din argint, şi o placă din aur în greutate de cincizeci de sicli; le-am poftit, şi le-am luat; iată, sunt ascunse în pământ în mijlocul cortului meu, şi argintul este pus sub ele”.

4. Care este diferenţa poftă şi dorinţe?

DORÍNȚĂ, dorințe, s. f. 1. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dor, aspirație. 2. Poftă, gust (de a mânca, de a bea ceva etc.); voie.

PÓFTĂ, pofte, s. f. 1. Dorință puternică de a face sau de a obține ceva; năzuință, dispoziție, chef, plăcere. 2. Senzație de foame sau de sete; dorință, chef de a bea sau de a mânca un anumit lucru. Psalmi 78:18 – Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând mâncare după poftele lor.

5. Cine este generatorul de pofte? De unde vine pofta?

Ioan 8:44 – Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.

Romani 6:12 – Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor, şi să nu mai ascultaţi de poftele lui.

1 Ioan 2:16 – Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume.

6. Ce profeţii găsim în Scriptură cu privire la poftă şi la pofticioşi?

1 Timotei 6:9 – Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare.

2 Petru 3:3 – Înainte de toate, să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trăi după poftele lor,

Iuda 1:18 – Cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, care vor trăi după poftele lor nelegiuite.

7. Ce formă ascunsă a poftei poate să existe în oameni?

Matei 5:27-28 – Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.”  Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

8. Ce pofte sunt cel mai des întâlnite în zilele noastre, zilele sfârşitului?

Romani 1:24 – De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;

Romani 1: 26-27 – … Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii; tot astfel şi bărbaţii, au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase, şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor.

9. Ce poate să facă pofta cu Cuvântul? Cât de puternică poate fi influenţa poftei asupra credinţei?

Marcu 4:18 – Alţii sunt cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută între spini; aceştia sunt cei ce aud Cuvântul; dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul, şi-l fac astfel neroditor.

10. Ce se va întâmpla cu cei care continuă să poftească, deşi ştiu că aceasta nu este bine?

Mica 2:1-3 – …. Dacă poftesc ogoare, pun mâna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om şi casa lui, pe om şi moştenirea lui.  De aceea, aşa vorbeşte Domnul: „Iată, Eu am de gând să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veţi feri grumazii, şi nu veţi mai umbla cu capul atât de sus, căci vremurile vor fi rele.

1 Ioan 2:17 – Şi lumea şi pofta ei trece; dar cine face voia lui Dumnezeu, rămâne în veac.

Iuda 1:7 – Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic.

11. Pofta ne poate face să nu mai fim stăpâni pe noi şi de necontrolat. De ce?

Romani 6:12 – Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor, şi să nu mai ascultaţi de poftele lui.

Tit 3:3 – Căci şi noi eram altă dată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi de plăceri, trăind în răutate şi în pizmă, vrednici să fim urîţi şi urându-ne unii pe alţii.

12. Ce sfaturi dă apostolul Pavel cu privire la pofte?

Romani 13:14 – ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos, şi nu purtaţi grijă de firea pământească, ca să-i treziţi poftele.

Efeseni 4:22-24 – cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare; şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre, şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.

Coloseni 3:5 – De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli.

2 Timotei 2:22 – Fugi de poftele tinereţii, şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată.

13. Care sunt condiţiile pentru a ajunge să biruim pofta sau poftele?

Galateni 5:16 – Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pământeşti.

Tit 2:11-13 – Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat, şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie, aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi mântuitor Isus Hristos.

1 Petru 1:14 – Ca nişte copii ascultători, nu vă lăsaţi târâți în poftele pe care le aveaţi altădată, când eraţi în neştiinţă.

1 Petru 2:11 – Prea iubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pământeşti care se războiesc cu sufletul.

14. Ce concluzii biblice putem să tragem cu privire la poftă sau la pofte?

Galateni 5:22-26 – Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,  blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei. Dacă trăim Duhul, să şi umblăm prin Duhul. Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii, şi pizmuindu-ne unii pe alţii.