Ce fel de vin a făcut Domnul Isus în Cana Galileii? A transformat apa în must sau în vin fermentat?
Întrebarea aceasta este des adusă în centru discuţiilor între creştini. Implicaţiile şi efectele înţelegerii acestei situaţii sunt extrem de importante. În concepţia populară, prin coroborarea unor explicaţii eronate cu privire la mai multe situaţii din Sfânta Scriptură (inclusiv pasajul care urmează), s-a ajuns să se creadă că VINUL FERMENTAT este sângele Domnului Isus. Oare aşa să fie? Este corect să credem asta?
Să vedem întâi ce spune textul Bibliei:
Ioan 2:1-10 A treia zi s-a făcut o nuntă în Cana din Galilea. Mama lui Isus era acolo. Şi la nuntă a fost chemat şi Isus cu ucenicii Lui. Când s-a isprăvit vinul, mama lui Isus I-a zis: „Nu mai au vin.” Isus i-a răspuns: „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul.” Mama lui a zis slugilor: „Să faceţi orice vă va zice”. Şi acolo erau şase vase din piatră, puse după obiceiul de curăţire al Iudeilor; şi în fiecare vas încăpeau câte două sau trei vedre. Isus le-a zis: „Umpleţi vasele acestea cu apă”. Şi le-au umplut până sus. „Scoateţi acum” le-a zis El, şi „aduceţi nunului.” Şi i-au adus: Nunul, după ce a gustat apa făcută vin, el nu ştia de unde vine vinul acesta (slugile însă, care scoseseră apa, ştiau), a chemat pe mire, şi i-a zis: „Orice om pune la masă întâi vinul cel bun; şi, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puţin bun; dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum.”
A. Câteva considerente strict scripturistice:
Consumul de vin (fermentat) şi actele sfinte:
- Leviticul 10:1-2 Fiii lui Aaron, Nadab şi Abihu, şi-au luat fiecare cădelniţa, au pus foc în ea, şi au pus tămâie pe foc; şi au adus astfel înaintea Domnului foc străin, lucru pe care El nu li-l poruncise. Atunci a ieşit un foc dinaintea Domnului, i-a mistuit şi au murit înaintea Domnului.
- Leviticul 10: 8-10 Domnul a vorbit lui Aaron şi a zis: „Tu şi fiii tăi împreună cu tine, să nu beţi vin, nici băutură ameţitoare, când veţi intra în Cortul Întâlnirii, ca să nu muriţi: aceasta va fi o lege veşnică printre urmaşii voştri, ca să puteţi deosebi ce este Sfânt de ce nu este Sfânt, ce este necurat de ce nu este curat, şi să puteţi învăţa pe copiii lui Israel toate legile pe care li le-a dat Domnul prin Moise.”
Dacă vinul ar fi fost ceva BUN şi chiar RECOMANDAT, fii lui Aaron nu ar fi fost omorâţi pentru că au consumat vin alcoolic. Poate chiar ar fi fost felicitaţi. Dumnezeu interzice preoţilor consumul de alcool în cadrul misiunii lor speciale.
Domnul Isus Hristos este Marele Preot. Ar fi avut El dreptul să consume vin alcoolizat, El – cel care le-a cerut preoţilor subalterni să facă acest lucru? Biblia spune că la toate capitolele Domnul Hristos, Marele Preot, este net superior preoţilor puşi din popor. Sunt convins că şi la capitolul consum de alcool Isus a stat foarte departe de acest tip de băutură.
- Evrei 7:26-28 Şi tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia: Sfânt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi, şi înălţat mai presus de ceruri, care n-are nevoie, ca ceilalţi mari preoţi, să aducă jertfe în fiecare zi, întâi pentru păcatele sale, şi apoi pentru păcatele norodului, căci lucrul acesta l-a făcut odată pentru totdeauna, când S-a adus jertfă pe Sine însuş. În adevăr, Legea pune mari preoţi pe nişte oameni supuşi slăbiciunii; dar cuvântul jurământului, făcut după ce a fost dată Legea, pune pe Fiul, care este desăvârşit pentru veşnicie.
Câteva argumente biblice clare că lui Dumnezeu (implicit Domnul Hristos) nu-i place vinul (nici măcar oţetul – este tot fermentat):
- Osea 9:4 Nu vor aduce Domnului vin ca jertfă de băutură: căci nu-I vor fi plăcute.
- Matei 27:34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea.
- Marcu 15:23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat.
- Luca 23:36-37 Ostaşii, de asemenea, îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet, şi-I ziceau: „Dacă eşti Tu Împăratul Iudeilor, mântuieşte-Te pe Tine însuţi!”
Biblia vorbeşte despre două feluri de vin: vin nou – MUST şi vin vechi – VINUL FERMENTAT. Domnul Hristos înşuşi face o distincţie clară între cele două feluri de vin. În contextul împărtăşaniei (Cina Domnului) este specificat clar ce fel de must trebuie şi va fi folosit, vinul NOU:
- Matei 26:29 Vă spun că, de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.”
- Luca 5:37-39 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altmintrelea, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi, şi amândouă se păstrează.Şi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voieşte vin nou, căci zice: „Este mai bun cel vechi”
Considerente logice:
Există câteva expresii sau propoziţii cheie în acest pasaj:
- „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul.”
- „Să faceţi orice vă va zice”
- „vase din piatră, puse după obiceiul de curăţire al Iudeilor”
- „Nunul, după ce a gustat apa făcută vin”
- „Orice om pune la masă întâi vinul cel bun”
- „după ce oamenii au băut bine”
„Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul.” – Această frază arată foarte clar distanţarea Domnului Isus de tot ceea ce este pământesc, inclusiv de mama Sa. El nici măcar nu-i mai spune „mamă” ci „femeie”. Odată cu botezul Său şi cu începerea lucrării Sale ca Mesia sau ca UNSUL, Isus rupe cât mai multe legături cu lumea aceasta: renunţă la meseria tatălui său Iosif, pleacă de acasă, trăieşte printre oameni, devine rabin sau învăţător şi îşi alege ucenici. Oare distanţarea aceasta nu se referă şi la vin? Eu sunt convins că Domnul Isus nu s-a atins de vin alcoolizat nici măcar când era acasă la „părinţii Săi”.
„Să faceţi orice vă va zice” – implică o poruncă foarte clară: să nu faceţi ceea ce spun oamenii ci doar ceea ce spune Domnul Isus. Şi pe deasupra să trăim aşa cum a trăit El.
În cazul nunţii din Cana, a fost vorba de o cantitate uriaşă de apă transformată în “vin”. Ţinând cont că un vas de piatră avea capacitatea de două sau trei“măsuri”, iar “măsura” avea 38 litri (Iosif Flavius în “Antichităţi Iudaice”), înseamnă că fiecare vas conţinea între 68 şi 102 litri de “vin”.
Ioan ne spune că la nunta din Cana erau şase vase de piatră (Ioan 2,6), ceea ce totalizează cel puţin400 litride “vin”, adică o cantitate apreciabilă de băutură. Dacă “vinul” obţinut în urma minunii făcute de Isus ar fi fost fermentat, el ar fi fost suficient să îmbete timp de câteva zile un număr de peste o sută de invitaţi.
Atenţie! Vasele de piatră erau pentru curăţirea ritualică – nu aveau voie să fie atinse de fermenţi.
Se poate o nuntă fără vin? Cuvântul grecesc oinos este tradus cu vin sau must. Doar în funcţie de contextul în care este folosit putem şti despre ce este vorba. Și în cazul acestei expresii, contextul trebuie să ne spună sensul. Expresia „după ce oamenii au băut bine” (gr. methusko) comunică realitatea că mesenii au băut pe săturate, s-au umplut de “vinul” de la masă.
Dacă acel “vin” era fermentat, urmarea era îmbătarea. Oamenii băuţi şi beţi, mai ştiu să facă diferenţa între bun şi rău?
Contextul ne spune că nici primul “vin”, de care mesenii au băut pe săturate, nu conţinea alcool. În mediul iudaic de atunci, căsătoria dura cam trei zile. Erau nişte evrei pioși, prezenţi la nunta unor tineri pioşi. Oare puteau să folosească ei o cantitate atât de mare de alcool?
Pliniu, Plutarh şi Horaţiu, autori greci şi romani din Antichitate, descriu MUSTUL (vinul nevătămător sau inocent) ca fiind cel mai bun. Acesta era cel mai utilizat vin și în Palestina. Rabinii spuneau: „Acolo unde intră vinul, iese cunoştinţa; oriunde este vin, acolo nu este înţelegere.” Probabil de aceea nunul mare a testat vinul, să nu fie fermentat. Deci „vinul cel mai bun” este vinul nefermentat.
Mai mult, Biblia spune că aceasta a fost prima minune a lui Isus, în care „El Şi-a arătat slava Sa şi ucenicii Lui au crezut în El” (v. 11). Expresia cheie aici este „ucenicii au crezut în El”. Scopul pentru care Isus a făcut minunea era ca să-Şi arate slava de Creator, ca ucenicii să creadă în El. Putea Isus să-Şi arate slava în fața unor oameni beţi? Mai puteau aceștia să înțeleagă minunea la care participau, după ce s-au „amețit”? Cine ar fi crezut mărturia lor? Textul ne spune că oamenii „s-au umplut de vin”. Dacă puteau conștientiza minunea, atunci este clar că vinul de care s-au săturat era “vin” nealcoolic adică must. Este clar că oamenii aceştia erau limpezi la minte.
Foarte interesant articol, și la obiect.
Mai am unele detalii de adăugat:
1. În Israel clima permite mai multe recolte de struguri (prin urmare mustul nu se face doar toamna)
2. Cea mai simplă metodă de conservare a mustului e fierberea. Nu mai fermentează
3. O altă metodă de conservare a mustului, dar fără fierbere e combinarea cu alte plante și păstrarea în loc ermetic răcoros. De exemplu într-un vas se poate adăuga suc de lămâie, deasupra oalei pus un strat de ulei (pentru a păstra mediu ermetic), acoperit și păstrat într-un beci
4. O modalitate foarte simplă de conservare a mustului în ziua de astăzi, fără fierbere, este prin adăugare de hrean și păstrarea în sticle la subsol.